Femeia nisipurilor

” Un profesor obscur, Niki Jumpei, pasionat de entomologie, pleaca intr-o expeditie in desert, in cautarea unor specii rare de insecte. Acolo va descoperi un sat ciudat, unde casele sunt cufundate in gropi de nisip. Va ramane sechestrat intr-o astfel de casa impreuna cu o femeie vaduva care are nevoie de ajutor sa scoata nisipul pentru a evita acoperirea casei si va incerca prin toate mijloacele posibile sa evadeze.”

Este o carte pe care am luat-o intamplator, al carui titlu mi-a atras atentia si pe care am cumparat-o, sincera sa fiu, din curiozitate. Nu mai citisem de mult si sufletul meu o cerea. Citind ma simt mai bine si mai usurata, mai uit de probleme si ma relaxez. Dorm mai bine noaptea daca citesc inainte.

Inca de la primele pagini povestea ilustrata mi-a atras atentia si m-a facut sa nu inchid cartea pana nu am terminat de citit in intregime ceea ce s-a dovedit a fi un roman chair dragut, interesant si cu ceva nou, o idee putin trasnita.

Personajul principal este un profesor care pleaca in expeditie in una din zonele desertice ale tarii sale pentru a cauta o anume insecta, insa aici gaseste ceva cu totul si cu totul deosebit. Descopera un sat care este practic tinut ostatic de catre pamant. Aici este obligat sa stea cu o femeie despre care afla ca este tinuta acolo captiva si folosita la munca in folosul comunitatii. Casa acesteia este pe fundul undei gropi, si totul in jur este doar nisip. Contrar vointei sale, personajul este pus sa faca si el aceeasi munca.

Desi incercarile sale de a evada sunt numeroase si strategiile destul de elaborate, nu reuseste sa scape din acel sechestru.

Cand in sfarsit este lasat liber si are posibilitatea sa fuga, sa fie iar liber, nu o face.

O carte interesanta din punctul meu de vedere care merita citita. Pentru mine a fost ceva deosebit deoarece cartea parea in acelasi timp un tratat despre nisip in care sunt prezentate diverse caracteristici si particularitati ale acestui tip de pamant ce pare a fi atat de nesemnificativ.