teoria ca teoria,dar practica…
Stand de vorba cu cineva zilele astea si fiind pusa in situatia de a-i da sfaturi si de a-l ajuta sa treaca peste un moment mai aiurea mi-am dat seama ca tot ceea ce spuneam si sfaturile pe care le dadeam erau pe de o parte si rezolvarea la problemele mele. insa la teorie stau bine cu practica….mai greu. este aiurea pentru ca desi imi dau seama unde gresesc si ce ar trebui sa fac, imi este greu sa si duc la bun sfarsit sfaturile pe care chiar eu le dau. oare chiar este mai greu sa asculti de ceea ce tu insuti iti spui decat ceea ce iti spun altii?poate nu ar trbui sa fie asa pentru ca pana la urma nimeni nu stie mai bine decat tine ceea ce ai in suflet, in mine, in cap. dar pe de o parte este mai usor sa le spui celorlalti ce sa faca desi nici macar tu nu ai reusit sa faci ceea ce iti doresti cu adevarat. fara sa vrea acea persoana m-a pus pe ganduri si m-a facut sa imi dau seama ca ar trebui sa fiu ceva mai atenta la ceea ce eu insumi cred si vreau. ar trebui sa ascult mai intai vocea propriului meu suflet si apoi vocea celorlalti.
ca o paranteza si ca o exceptie de la regula… niciodata nu mi-a placut sa invat teoria pentru scoala, pentru facultate. intotdeauna am reusit sa inteleg partea practica, problemele da teoria..jale

daca la facultate reusim sa punem in practica teoria, deoarece facem foarte multe exercitii pana pricepem definitiile…in viata e mult mai greu sa faci atat de multe exercitii ca sa intelegem anumite lucruri
fiecare are probleme, dar noi( berbecii) nu avem rabdare sa punem in practica tot ce ne trece prin cap….si aici e greseala noastra, da lasa ca ne facem noi mari:D