Hobby-uri

Am intalnit astazi o tipa care m-a pus mai mult sau mai putin pe ganduri. Am ajuns sa o intalnesc intamplator, datorita unor cercei pe care surioara mea scumpa si draga i-a comadat de pe un site…. niste cercei (si nu numai) handmade… (si ca tot veni vorba… sunt chiar super draguti). Oricum… ideea era ca vorbind cu ea am ajuns sa imi dau seama ca nu eu nu am un hobby,  o activitate pe care sa o fac din placere, care sa imi dea satisfactii…. Si zic asta pentru ca am intrebat-o daca ii merge treaba si daca castiga ceva si mi-a zis ca daca nu ar face-o din placere…. cu atat mai putin pentru castigurile pe care ar putea sa  i le aduca aceasta mica “afacere”. Si imi dau seama ca as vrea si eu sa fac ceva, sa imi descopar o placere din asta… dar oricat m-as gandi, nu imi dau seama ce as putea face, ceva care sa ma recreeze.

Este pacat ca in ziua de astazi nimeni nu mai face nimic, decat daca are de castigat… decat daca ii iese ceva din munca depusa si nimic nu mai este facut doar pentru acea satisfactie persoanla ca ai facut ceva pentru tine in primul rand… pentru tine ca persoana.

Da, din pacate, traim o viata in care totul se invarte in jurul banilor si al aspectului financiar dar oare chiar asta este totul? Nu mai putem face nimic fara sa ne gandim la asta? Eu as vrea…. dar nu stiu ce… si prefer sa zic ca nu am timp desi stiu ca daca mi-as propune, as avea timp pentru mult mai multe chestii decat fac… De fapt, nici nu fac prea multe, in afara de facultate. Imi dau seama ca de fapt nu fac nimic pentru mine, ceva care sa ma multumesca, lucruri marunte, dar care sa ma faca sa zambesc.

Voi ce faceti? Ce hobby-uri aveti? Sau nici voi “nu aveti timp”?

Sherlock Holmes

Cartea, nu filmul…

“Dragă prietene, viața este infinit mai ciudată decât orice poate inventa mintea omului, zise Sherlock Holmes, în timp ce stăteam amîndoi de-o parte și de alta a focului, în locuința din strada Baker. N-am îndrăzni niciodata să ne închipuim lucrurile care sunt de fapt doar simple banalități ale existenței. Dacă am putea să zburăm pe fereastra aia, mână în mână, să plutim deasupra acestui mare oraș, să îndepărtăm ușor acoperișurile și să ne uităm la lucrurile ciudate care se petrec, la coincidențele bizare, la planuri, la neînțelegeri, la minunatele înșiruiri de evenimente care acționează de-a lungul mai multor generații și duc la cele mai exagerate rezultate, întreaga ficțiune, cu convenționalismul și concluziile ei previzibile extrem de veche și de neprofitabila….”

Un exercițiu de imaginație și de deducție a unor lucruri și fapte aparent complicate dar în realitate oarecum banale.

Burj Dubai

Bai nene, jos palaria in fata arabilor, ce au reusit ei sa faca… si inca mai fac. Iar la noi, se chinuie sa fac niste sosele si poduri dar apai sa faca asa constructii…

Via Hot News . ro

A venit vacanta

…cu trenul din Franta.  In sfarsit a venit vacanta, desi mai bine nu venea, ca am mai multe de facut decat daca nu as fi fost in vacanta ).

Oricum sunt fericita pentru ca dupa mult timp, o sa avem si noi un Craciun alb si o sa pot simti cu adevarat ca e Craciun. Chiar eram bosumflata ca iar o sa fie ceva trist si fara nici un fel de sclipire. Dar acum sunt fericita, mai ales pentru ca pot admira totul din casa ), adica nu trebuie sa ma duc in oras sa ma lupt cu flescaiala si cu masinile care stropesc pietonii. Stau acasa si ma joc cu zapada din curte.

Pana una alta am innebunit… de mai mult de o luna de zile, astia la radio dau numai melodii de craciun, si mai ales din alea de taiat venele . Dar astazi am auzit o colinda romaneasca care mie una imi place  si ceva mai vesel, asa ca de dimineata (ora 12 adica).

Una peste alta imi place aceasta perioada a anului pentru ca in general totul se petrece in familie, lucru care in general se intampla mai rar, avand in vedere ca fiecare este cu treaba lui, fiecare face mai multe sau mai putine… desi probabil ca niciodata nu o sa mai fie ca acum cativa ani cand eram intr-adevar toti prezenti. Dar stiu ca cel care lipseste este alaturi de noi si ca el vrea sa ne bucuram de zapada pe care o avem, de faptul ca, pana la urma, ne avem unii pe ceilalti.

Sarbatori fericite si sa va dea Domnul multa multa sanatate si fericire iar Mos Craciun sa va puna sub brad tot ceea ce va doriti!

Rosu si negru

“  …Mathilde a aparut  in mijlocul lor in haine lungi de doliu si  la incheierea slujbei, a pus sa fie aruncate mai multe mii de monede de cinci franci.

Ramasa singura cu Fouque, a tinut sa ingroape cu mainile ei capul iubitului. Prietenul acestuia simtea ca innebuneste de durere….”

O carte destul de lunga si de complexa, despre ambitiile unui tanar “fan” al lui Napoleon….

Top Gear pe Transfagarasan…

Astia ne nebuni de au mers cu asa masini pe Transfagarasan…. si cu vitezele alea si mai si faceau drifturi…

Vine Mos Craciun

Vreau si eu un astfel de  acvariu. Tari rau japonezii astia, pe bune. Au reusit sa faca acvarii atat de mari incat sa bage in el rechini balena si alte milioane de vietati si in plus au mai si bagat un tanc de sardine care fac pe bradu. Da, ala din filmulet nu e un rechin balena, este un fel de delfin…

Si astia de la noi se chinuie sa faca un cacat de pasaj la basarab…

New post

Am o senzatie ciudata, o senzatie de confuzie si ma roade si mai mult pentru ca nu stiu care este cauza. Sau poate ca stiu, dar nu vreau sa recunosc. Acum ceva vreme imi spunea cineva ca sunt puternica si ca daca vreau pot trece peste tot ceea ce imi iese in cale, dar acum nu mai cred, nu mai cred in nimic si in nimeni pentru ca ma doare mult prea tare tot ceea ce se intampla in jurul meu, tot ceea ce fac persoanele care imi sunt dragi, tot ceea ce ma afecteaza.

Dar inainte de toate si cel mai important, am unul din acele momente in care mai mult decat oricand imi este dor de tata… As vrea sa fie aici, sa vorbesc cu el, sa ma linisteasca si sa imi zica ca totul o sa fie bine… sa ii pot povesti de facultate, sa ii pot spune ca mi-am gasit pana la urma profesor indrumator, sa ma intrebe ce o sa fac si eu sa ii explic…. Da, el era singurul care chiar asculta ce ziceam eu referitor la facultate, pentru ca numai lui ii pasa si imi este dor de asta… imi este dor de mine, asa cum eram atunci cand eram cu el…

Dar dincolo de acest sentiment care ma face sa ma simt goala pe  interior si care ma face sa nu mai stiu nici eu ce anume se ascunde acolo, sunt ocupata cu facultatea, ceea ce ma face ca macar cateva ore pe zi sa fiu cu mintea departe…

Toata agitatia asta care s-a produs in jurul meu, legata de gripa, de alegeri, ma face si pe mine agitata, chiar daca nu ma intereseaza si nu ma afecteaza cu nimic pentru ca nu cred in ceea ce apare la televizor si in toate stirile din presa. Dar ma agita si ma enerveaza… toti sunt stresati, toti se uita urat in jur si suspect in acelasi timp. Nici macar nu imi mai face placere sa ma plimb, cand vad ca toti sunt asa uraciosi si stresati.  Presa, in loc sa ajaute oamenii, mai rau baga panica in ei.

Ma uit la sora mea, Ioana, care acum are 15 ani aproape si nu imi vine sa cred cat de repede poate trece timpul si cat de usor ne schimbam… Parca ieri urla pe aici pe langa mine si se dadea cu fundul de podea daca nu ii dadeam  ce voia iar astazi este deja mare si se pregateste de balul bobocilor. S-a schimbat si imi este dor de ea, asa mica si urlatoare cum era. Si ma intreb daca si eu ma schimb la fel de usor ca si ea, de pe o zi pe alta, de la un an la altul…

Si ca sa puna capac la toate, aceasta surioara a mea, care ieri era cu suzeta in gura…. imi zice ca eu sunt un soarece de biblioteca, ca ea isi traieste viata ) si ca eu nu sunt ca ea si ca fratele meu )… m-am amuzat copios oricum.

De ce exista confuzia? De ce nu poate sa fie totul clar, sa fie alb sau negru, sa nu existe nuante de gri?

Ma sufoca un aer mult prea trist…

Nu vreau sa cred